Încerc să păstrez vie memoria satului Firizu. Norocul meu cu spiritul narcisiac al bunicului Ion Mohora, care s-a pozat peste tot, Dumnezeu să-i odihnească în pace sufletul bun. Din aproape un sac de fotografii, am reușit să salvez cam o cutie, restul cred că au ajuns pe foc. Nu prea am foarte multe informații legate de fotografii, așa că îi rog pe cei care pot contribui cu amănunte/povești etc să scrie la comentarii. Cât timp rămâne viu în inimile noastre, Firizu nu va muri. (va urma)